Poesis

vineri, 26 iunie 2009

Final






Ia un ciocan
Si loveste-mi carnea alba,
Loveste-mi trunchiul
Ce-i noduroos de atatea
vise prabusite.


Si o gaura mare se face
In carnea alba si moale,
Si curge afara
speranta.


Si ma adancesc in pamant
Sub greutatea durerii
Prind radacini
In mormantul
taceri.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

Linkuri de întoarcere către această postare:

Creați un link

<< Pagina de pornire